vineri, 4 noiembrie 2011

SuntEM


Azi mi-e frica
de vantul care imi intra nestingherit in casa
de fermoarul rupt care se uita crucis la mine
de cafeaua care se raceste in cana
azi mi-e frica de sambata.
Azi mi-e scarba
de deciziile pe care nu le iau
de genunchii care mi se frang si de capul aplecat
de curaj
azi mi-e scarba de mine.

Ieri...azi...maine
ritmurile raman aceleasi
continuitatea devine abstracta;
pentru mine, tavanul a fost intotdeauna... vertical,
trupul neincapator iar Eu infinita.

2 comentarii:

Suflet naiv spunea...

ritmurile ar trebui sa se schimbe

Eva spunea...

Nimic nu trebuie, ci totul se vrea sau nu.