Uneori nu mă înțeleg, uneori nu mă iert sau accept uneori mă împotrivesc și dau cu picioarele uneori orice pas se naște prin durere uneori mă îndoiesc și mă întreb uneori nu sunt capabilă să fiu.
Dar... Câteodată iubesc simplul fapt că exist, câteodată zâmbesc cu ochii câteodată mă las condusă de emoție câteodată ating și mă las atinsă câteodată văd, gust, aud și simt ... ceață, mâini și trupuri calde.
Îmi aduc ultima ofrandă zilelor cețoase și stâlpilor de lumină. Mă dezleg de tristețe și așez frumusețea și bucuria într-o cutiuță pe care o voi păstra în buzunarul drept.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu