marți, 5 iulie 2011

Poate



Eh, incerc sa fac din nou loc poeziei in viata mea, desi poezie e prea mult spus...hai sa-i spunem surogat de jurnal in chip de versuri.

Marea evadare

Dacă aş putea să
dezleg şirul infinit
de gânduri răzleţe
ce apar spontan, frenetic
şi să le aşez pe o oarecare suprafaţă
să le dau o formă, ca să se numească
bietele de ele:
CUVINTE
mă tem că şi eu m-aş pierde pe drum ,
aş abandona devreme.
De ce le ceri altora să vadă
ceea ce tu nu poţi conţine?
Aceiaşi ipocrizie învelită spasmodic
în staniol şi legată cu fundă roşie...
Surpriză, dragilor!

Niciun comentariu: