Zeul solar se-ntinde leneș,
E cald și e verde-auriu-
Un suflu de vânt rece, încă
Îmi susură la urechea dreaptă.
Din zorii crunți ai liniștii
Te aștept cu flori împletite-și
Povestea ce nu am apucat
Să ți-o întind pe chip, deși
Zâmbetul mi-a colorat buzele
Iar trupul s-a unduit în oglinda
Unei îmbrățișări trăite timid
Pe pașii lor fragili, temători.
A venit lin noaptea iar ea tot
Cântă, uitând în ritmul trăirii
Căci, el cu luna albă pe umăr va
Veni, pășind în numele uimirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu